Cum să analizăm contextul discursului instigator la ură

icon image

Analiza contextului înseamnă înțelegerea mediului social și cultural în care funcționează discursul instigator la ură supus analizei. Determinarea a ce trebuie făcut are legătură cu cât de vulnerabili sunt cei vizați de discursul instigator la ură din perspectivă socială, culturală sau politică.

Deși discursul instigator la ură poate viza orice grup social, este evident că membrii populației majoritare, cu acces mai facil la drepturi politice, educație etc., sunt mai puțin vulnerabili decât grupurile potențial marginalizate care au fost expuse unei lungi istorii de stereotipuri negative, lipsă de acces la servicii și autodeterminare politică slabă.

 Criterii de luat în considerare

A stabili dacă grupul vizat de manifestare este un grup potențial vulnerabil

Aceasta este o evaluare binară (Da / Nu) care poate fi făcută verificând dacă grupul reprezintă o minoritate din punct de vedere etnic / rasial / religios / al orientării sexuale / statutului social / altor criterii / manifestării și lipsei unei poziții de puteri egale. În cazul apartenenței la o minoritate care deține o poziție de putere (de exemplu marii proprietari de afaceri, care sunt minoritari din punctul de vedere al statutului social), răspunsul la acest criteriu trebuie să fie „Nu”. Dacă identitățile de grup se suprapun (de exemplu, persoana vizată de manifestare este un proprietar de afaceri și membru al comunității rome), criteriul trebuie să fie aplicat în privința grupului vizat de manifestare (răspunsul trebuie să fie „Da” dacă persoana a fost atacată pe motiv că este romă și „Nu” dacă persoana a fost atacată pentru că este proprietarul unei afaceri mari).

Tipul actelor de violență/discriminare comise în ultimii ani împotriva grupului vizat de manifestare

Opțiunile de răspuns pe care le propunem, în ordinea gravității, sunt: „Violență verbală”, „Violență psihologică”, „Discriminare generalizată de către concetățeni”, „Discriminare instituționalizată”, „Distrugerea bunurilor”, „Restrângeri generalizate și instituționalizate ale drepturilor omului sau ale drepturilor civile”, „Violență fizică”, „Omor motivat de ură”. Alegerea răspunsului trebuie să se facă pe baza celor mai grave situații în care membrii grupului vizat s-au aflat în ultimii ani și care nu pot fi considerate cazuri izolate.

Amploarea stereotipurilor negative față de grupul vizat de manifestare

Propunem o abordare pe trei niveluri, cu următoarele opțiuni de răspuns: „Grad redus”, „Grad moderat” și „Grad ridicat”. Grad redus înseamnă că există doar câțiva oameni care susțin stereotipuri negative împotriva grupului, în timp ce „Grad ridicat” înseamnă că stereotipurile negative sunt generalizate în societate.

Legătura mesajului de ură cu stereotipurile negative împotriva grupului vizat de manifestare

Opțiunile de răspuns pe care le propunem, în ordinea gravității, sunt: „Fără legătură”, „Aluzii la stereotipuri negative”, „Afirmarea și/sau consolidarea stereotipurilor negative”.

Reprezentarea politică a grupului vizat de manifestare

Opțiunile de răspuns pe care le propunem, în ordinea gravității, sunt: „Reprezentare politică consolidată”, „Reprezentare politică în grup”, „Reprezentare politică limitată”, „Lipsa reprezentării politice”. „Lipsa reprezentării politice” ar trebui aleasă atunci când nu există funcționari aleși bine-cunoscuți care să fie membri declarați ai grupului vizat de manifestare. „Reprezentare politică în grup” trebuie aleasă atunci când singurii funcționari aleși bine-cunoscuți sunt exclusiv membri ai unui partid înființat cu scopul principal de a reprezenta grupul vizat de manifestare. „Reprezentare politică consolidată” trebuie aleasă atunci când există mai mulți funcționari aleși bine-cunoscuți aparținând grupului vizat de manifestare și acești funcționari aleși sunt membri ai diferitelor partide politice, cu ideologii diferite.

Amploarea mișcărilor care susțin grupul vizat de manifestare

Opțiunile de răspuns pe care le propunem, în ordinea gravității, sunt: „Susținere generalizată”, „Susținere moderată” și „Lipsă de susținere”. Lipsa de susținere trebuie aleasă atunci când există puțini sau nu există deloc actori locali sau naționali (ONG-uri, instituții academice, influenceri, cetățeni obișnuiți etc.) care susțin în mod regulat și public drepturile grupului vizat de manifestare. La celălalt capăt al spectrului, „susținere generalizată” trebuie aleasă atunci când susținerea publică este exprimată în mod regulat și de cât mai multe părți interesate posibil.

<< Înapoi Înainte >>