Cum să analizăm vorbitorul discursului instigator la ură
De asemenea, este important să se analizeze cât de mult vorbitorul și-a abandonat obligațiile politice/sociale/morale atunci când s-a implicat în discursul instigator la ură. Implicarea în discursuri instigatoare la ură este mai gravă în cazul funcționarilor publici, care nu trebuie să facă discriminare între cetățeni, decât în cazul politicienilor, despre care se presupune că acționează ca vocea alegătorilor lor și care ar putea avea opinii destul de radicale față de unele grupuri sociale.
Criterii de luat în considerare
Statutul vorbitorului
Opțiunile de răspuns pe care le propunem, în ordinea gravității, sunt: „Cetățean obișnuit”, „Personalitate politică”, „Persoană publică sau influencer”, „Educator”, „Funcționar public”. Ele trebuie evaluate pe baza percepției generale a audienței manifestării în ceea ce privește statutul social al vorbitorului. Alege „Cetățean obișnuit” atunci când persoana care se implică în discursul instigator la ură nu are un statut social anume care să o plaseze deasupra audienței din perspectiva relației de putere.
Alege „Personalitate politică” în cazul politicienilor sau persoanelor asociate în mod pronunțat cu mișcările sociale, chiar și atunci când aceste mișcări nu sunt organizate ca partide politice (de exemplu, lideri de sindicat, reprezentanți ai ONG-urilor etc.). Alege „Personalitate publică sau influencer” atunci când vorbitorul este o personalitate cunoscută care nu se implică (în primul rând) în activități politice. Exemple de personalități publice sau influenceri sunt actorii, vloggerii, jurnaliștii, artiștii. Alege „Educator” în cazul vorbitorilor care sunt profesori, formatori, profesori universitari etc. Alege „Funcționar public” atunci când persoana care se implică în discursul instigator la ură ar trebui să servească toți membrii societății fără discriminare față de oricare dintre ei.
Calitatea în care vorbitorul a făcut declarația
Acest criteriu adaugă un nou nivel față de cel anterior. De cele mai multe ori, statutul vorbitorului (așa cum este perceput de audiența mesajului) este același cu calitatea în care acesta emite manifestarea. Un exemplu ar fi un politician care susține un discurs în parlament.
Cu toate acestea, uneori calitatea diferă de statut, cum ar fi atunci când conversația privată a unui politician se scurge în spațiul public, sau când un vlogger care este și educator se implică în discursuri instigatoare la ură în timpul orelor și nu pe canalul său Tik Tok. Opțiunile de răspuns pe care le propunem, în ordinea gravității, sunt aceleași ca și pentru statutul vorbitorului: „Cetățean obișnuit”, „Personalitate politică”, „Persoană publică sau influencer”, „Educator”, „Funcționar public”.
Credibilitatea vorbitorului în rândul publicului căruia i se adresează mesajul de ură
Opțiunile de răspuns pe care le propunem, în ordinea gravității, sunt: „Credibilitate mică sau zero”, „Credibilitate limitată”, „Credibilitate moderată”, „Credibilitate mare”. Această evaluare poate fi uneori dificilă, mai ales dacă publicul țintă al mesajului de ură nu este cunoscut evaluatorului.
Cu toate acestea, în general, cu cât valorile și convingerile publicului țintă sunt mai asemănătoare cu cele asumate de sau asociate cu vorbitorul, cu atât este mai mare probabilitatea unei credibilități mari a vorbitorului. Evaluarea valorilor și convingerilor publicului țintă se poate face prin estimarea compoziției publicului și bazându-ne pe experiența anterioară sau pe cunoștințele de specialitate ale persoanei care face evaluarea.
Credibilitatea vorbitorului
Similar cu criteriul anterior, este important de evaluat și credibilitatea vorbitorului în ochii publicului expus manifestării. Acest lucru este însă necesar doar în acele cazuri în care manifestarea a ajuns la audiențe dincolo de cele vizate inițial de vorbitor. Opțiunile de răspuns pe care le propunem, în ordinea gravității, sunt: „Credibilitate mică sau zero”, „Credibilitate limitată”, „Credibilitate moderată”, „Credibilitate mare” și „Manifestarea nu a ajuns la alte audiențe decât cele avute în vedere”.
Influența vorbitorului asupra grupului vizat de manifestare
Opțiunile de răspuns pe care le propunem, în ordinea gravității, sunt: „Influență mică sau deloc”, „Influență limitată”, „Influență moderată”, „Influență mare”. Pentru a evalua acest aspect, evaluatorul trebuie să analizeze cât de multe daune pot cauza grupului vizat de manifestare acțiunile vorbitorului care acționează în conformitate cu statutul său. La un capăt al spectrului avem un cetățean obișnuit care se implică într-un discurs instigator la ură împotriva unui grup pe ai cărui membri probabil nu-i va întâlni niciodată, în timp ce la celălalt capăt avem un funcționar public a cărui activitate zilnică presupune protejarea drepturilor omului ale celor împotriva cărora vorbește.
Citește un exemplu de analiză avansată a discursului instigator la ură