Pasul 3. Parcurge pașii către mesajul și narațiunea pe care vrei să le elaborezi
Contra-narațiuni
Deconstruiește, discreditează și demitizează mesajele extremiste violente
Contra-narațiunile sunt o reacție scurtă și directă la mesajele de ură. Ele sunt folosite pentru a deconstrui, discredita și demitiza direct mesajele extremiste violente. Ele sunt adesea folosite ca un instrument pentru a bloca sau a contesta manifestările concrete ale urii. Uneori ele se opun unei alte narațiuni într-un mod destul de direct, referindu-se la ea și prezentând contraargumente și fapte.
Scopul contra-narațiunilor este să ajungă la persoanele care pot simpatiza sau deja simpatizează cu opiniile extremiste, prevenind implicarea lor ulterioară, la cele care au deja opinii extremiste, sprijinind persoanele în schimbarea opiniilor și comportamentului. La amenințări aduse de grupurile populiste, naționaliste, rasiste și homofobe trebuie dat un răspuns direct, e nevoie de o strategie de abordare a cauzelor fundamentale care stau la rădăcina discursului instigator la ură, cum ar fi stereotipurile negative și inegalitatea, precum și de propuneri.
Narațiuni alternative
Dezvoltă o mentalitate alternativă, ocupă spațiul public, influențează dezbaterile politice
Narațiunile alternative nu se concentrează atât de mult pe reacția la evenimente individuale, ci mai degrabă își propun să dezvolte o mentalitate alternativă care să susțină schimbarea pe care doresc să o aducă în societate. Un alt obiectiv important este ocuparea spațiului public, permițând să fie auzită o poziție alternativă (coerentă și structurată) în discursul public. Narațiunile alternative întăresc ideile pozitive, incluzive și constructive și urmăresc să ajungă la întreaga populație, inclusiv la producătorii discursurilor instigatoare la ură care s-ar putea familiariza cu o narațiune complet nouă.
Narațiunile alternative sunt acțiuni care urmăresc să submineze narațiunile instigatoare la ură, concentrându-se pe ceea ce susținem („pentru”) mai degrabă decât pe ceea ce obiectăm („împotriva”). Narațiunile alternative nu provoacă sau nu se referă neapărat la extremism în mod direct, ci încearcă în schimb să influențeze dezbaterile politice făcând propuneri alternative și propunând modalități alternative de a analiza chestiunile sau problemele sociale, schimbând astfel cadrul discuției.
O bază solidă pentru elaborarea unei narațiuni alternative la ură sunt drepturile omului și standardele democratice, principiile și valorile democratice. Prin urmare, adesea vorbim despre contra-narațiuni și/sau narațiuni alternative bazate pe drepturile omului.
Exemplu de narațiune alternativă care unește
Această reclamă a postului de televiziune public danez TV2 exprimă un scurt mesaj de unire: toți iubim Danemarca și implică, prin urmare, că toți iubim TV2, care este în favoarea tuturor. Videoclipul îl duce pe spectator într-o călătorie către o alternativă la „noi împotriva lor”. El pune sub semnul întrebării stereotipizarea altora și ne invită să vedem numeroasele experiențe personale diferite care modelează o persoană, care sunt în mare măsură universale și se aplică tuturor.
Videoclipul începe cu gruparea persoanelor în cutii, dar evită să utilizeze cunoscutele stereotipuri negative despre ceilalți. În schimb, naratorul descrie un sentiment pe care spectatorul l-ar putea avea despre un alt grup, transferând asupra spectatorului responsabilitatea de a-și pune la îndoială propriile sentimente. De exemplu, spune „cei în care avem încredere și cei pe care încercăm să îi evităm” mai degrabă decât să folosească termenii „asistente” și „skinheads”, care sunt doi termeni cu multe conotații pozitive și negative. Apoi naratorul începe să introducă noi categorii de oameni prezentând experiențe și emoții, precum cele trăite de clovnul clasei sau părinții vitregi; de cei care se simt singuri și de cei care sunt îndrăgostiți. Videoclipul contestă stereotipurile spectatorilor, de exemplu, poți vedea că un skinhead se poate simți singur și a fost agresat la școală etc. Pe măsură ce exemplele de experiențe și emoții devin mai personale, poți vedea că grupul recunoaște curajul celorlalți și devine evident că o persoană poartă în ea o diversitate de trăsături. O persoană poate avea mai multe caracteristici, ea poate fi părinte vitreg, fost bătăuș, poate să creadă în viața de după moarte etc. Apoi videoclipul se încheie cu întrebarea privitoare la ce ne unește. Cu toate că reclama a sugerat dragostea pentru Danemarca, ea mai adaugă „și tot ceea ce împărtășim”. Acest lucru invită din nou spectatorul să reflecteze și să completeze: Ce anume ne unește din ceea ce îmi împărtășesc oamenii din jurul meu? (în mod clar e o alternativă la „noi împotriva lor”)
Exemplu de contra-narațiuni în acțiune
Serialul „Bundestrollamt für gegen digitalen Hass” (sezoaneleunu și doi) realizat de mișcarea germană împotriva discursului instigator la ură este un bun exemplu al unei campanii prin contra-narațiuni.
În fiecare episod, un „invitat” citește exemple de discurs instigator la ură pe care le-a primit personal. „Bundestrollambt” (funcționar public federal împotriva trolilor) comentează exemplele, arătând inexactitățile și subliniind lipsa de logică a argumentelor folosite de persoanele care promovează ura (haters). Face acest lucru apelând la sarcasm, ceea ce devine foarte clar prin modul în care este stereotipizat funcționarul public german și prin jocul actoricesc.
În această schiță, „invitatul” ridiculizează primul exemplu de discurs instigator la ură spunând „Chiar?”. Prin acest cuvânt simplu, sugerează: „desigur că pot vedea cine este prost aici”. „Bundestrollambt” abordează cel de-al doilea exemplu de discurs instigator la ură, subliniind că Germania este un „eldorado al berii” și „campioana fotbalului”, dar nu un stat terorist. Sugerează că există multe motive pentru a fi mândru de Germania, inclusiv pentru germanii cu basma. De fapt, persoana care promovează ura este cea care îi terorizează pe alții cu discursuri instigatoare la ură și, prin urmare, nu aparține tradiției „democrației parlamentare germane”. Acesta este un exemplu al modului în care argumentul instigator la ură poate fi inversat și poate fi pus la îndoială comportamentul persoanei care postează discursul instigator la ură.
Explicație
Așadar, în acest moment trebuie să respiri, să numeri până la zece și să decizi care va fi mesajul tău. Pentru a te ajuta să începi și ca o primă încercare, poți nota toate mesajele primei reacții. Apoi acordă-ți un minut pentru a reveni asupra lor și pentru a-ți pune întrebările de reflecție. Discuția în jurul acestor întrebări te va ghida către conținutul de bază al mesajului tău care vizează contracararea urii.
Expiră, numără până la zece
și decide care
va fi mesajul tău
Dacă vrei să redactezi o narațiune alternativă, este important să arăți prin mesajul tău un spectru mai larg de oameni care au nevoie de sprijin. Este important să arătăm că multe persoane/grupuri au o nevoie urgentă similară de narațiuni alternative și noi. Este important să formulăm narațiunea alternativă care poate fi mai incluzivă, creând astfel mai multă proactivitate în abordarea problemelor. Este important să găsim o poveste diferită, care o poate înlocui pe cea veche și discriminatorie. Mesajul alternativ ar putea încerca să protejeze pe oricine împotriva vizării. De asemenea, poate face apel la solidaritate cu oamenii care sunt vizați de obicei și poate încerca să caute aliați. Când reflectezi asupra contra-narațiunii sau narațiunii alternative pe care vrei să o elaborezi, este întotdeauna o idee bună să vorbești cu persoane care au avut parte de discursuri instigatoare la ură și care ar putea să-ți împărtășească ce vor să vadă în narațiunile bazate pe drepturile omului. Acești oameni te pot ajuta să alegi formatul scrierii, mesajele potrivite, formularea potrivită. De asemenea, este important să fim atenți la limbaj. Există termeni, expresii, cuvinte pe care ar trebui să încercăm să le evităm sau să le folosim cu multă precauție în comunicare. Merită să te asiguri că nu reproduci termeni stereotipici și agresivi (de exemplu, spune romi și nu țigani, ai grijă când etichetezi afluxul de refugiați drept criză, evită formularea „noi contra lor” etc.). De asemenea, este important să fii atent la imaginile/sunetele/înregistrările video și muzica folosite în mesajele tale. Asigură-te că și imaginile urmează narațiuni bazate pe drepturile omului și nu îți contrazic cauza.
Întrebări pentru reflecție
Ce vrei să faci/realizezi?
- Să contracarezi ura sau să-l oprești pe cel care o promovează, să-l faci să tacă, să contești punctul lui de vedere, să arăți că este irațional, să protejezi oamenii, să tragi la răspundere, să arăți consecințele urii etc.
- Să oferi alternative: să prezinți o imagine diferită, să faci apel la incluziune și solidaritate în vremuri dificile, să apelezi la principiile drepturilor omului și demnitatea umană, să promovezi gândirea critică asupra situațiilor complexe, să înlocuiești un stereotip cu o imagine pozitivă a „celuilalt”.
Cine este publicul tău țintă?
- Răspunzi unei persoane care promovează ura (hater) sau vrei să te adresezi altcuiva (colegilor, prietenilor, victimei, publicului larg)?
- Cum vor înțelege ei mesajul tău?
Cum vrei să-i ajuți pe cei care sunt/au fost vizați de mesajul de ură?
Ce știi despre grupul vizat de ură și cum vrei să-l portretizezi în mesajul tău? Ce argumente, date, cercetări și fapte există deja care te pot ajuta să te dezvolți și să contești generalizările și mesajele?
Ce ton și limbaj trebuie să folosești pentru a realiza asta?
Ce vrei să facă oamenii care citesc mesajul tău?
Scurt ghid pentru instrumentul de generare a narațiunilor bazate pe drepturile omului
Mai multe...
Manualul „PUTEM! Acțiuni împotriva discursului instigator la ură prin contra-narațiuni și narațiuni alternative” explică:
- ce este o narațiune, componentele sale și cum acționează ca bază pentru un mesaj sau o imagine convingătoare: Capitolul 4, Narațiuni, p. 59-74
- Ce sunt contra-narațiunile și narațiunile alternative și prin ce sunt ele bazate pe drepturile omului: Capitolul 5, p. 77- 86
Repere, un manual de educație pentru drepturile omului cu tinerii, prezintă ce înseamnă principiile și valorile drepturilor omului în capitolul 4.
Bookmarks. Un manual pentru combaterea discursului instigator la ură prin educația pentru drepturile omului oferă un rezumat al standardelor privind drepturile omului, în special al celor legate de discursul instigator la ură, internet și libertatea de exprimare. Vezi Bookmarks, Capitolele 5.2 – 5.3, p. 155-165.
Poți decide că sunt necesare alte acțiuni, cum ar fi educația etc. În timp ce utilizarea narațiunilor privind drepturile omului este relevantă pentru egalitate în astfel de acțiuni, merită să verifici care este cel mai bun răspuns și care funcționează cel mai bine în situația ta.